Lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești au fost declarate săptănâna trecută lucrări de utilitate publică de interes național.
Aceasta după ce Parlamentul a adoptat, cu 59 de voturi ale deputaților, legea prin care se reglementează mecanismul de soluționare a reclamațiilor privind asigurarea și monitorizarea impactului de mediu și social al lucrărilor planificate.
Lucrările vor începe abia la anul
Potrivit documentului în decurs de 60 de zile, de la intrarea în vigoare a legii, Agenția Servicii Publice va executa lucrări de sistematizare definitivă a proiectelor de organizare a teritoriului în localitățile afectate de construcția liniei electrice aeriene, iar apoi în termen de 45 de zile, Institutul de proiectări pentru Organizarea Teritoriului va identifica proprietarii bunurilor imobile ce urmează a fi expropriate.
După aceasta urmează şi alte proceduri juridice şi birocratice. Altfel spus startul real al lucrărilor de construcţie a acestei linii electrice considerate strategice, cel mai degrabă ar putea începe la toamnă, adică la aproape un an de zile de la semnarea pe 12 noiembrie 2021 a contractului cu firma indiană KEC International, desemnată câștigătoare a licitației internaționale.
Dar mult mai real este că lucrările vor începe abia la anul. Or abia după ce vor fi expropiate terenurile pe care urmează să fie amplasată LEA 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău, va fi efectuată proiectarea.
"Deci proiectul are două etape. Prima etapă este de proiectare. Și pentru etapa de proiectare este nevoie de declarat utilitatea publică.
Or, proiectanții trebuie deja să intre pe aceste terenuri, să facă măsurări și să proiecteze. Conform planului de realizare a proiectului, proiectarea se va încheia în toamna anului curent. În baza proiectului de execuție a lucrărilor va fi foarte clar, care sunt terenurile care trebuie expropriate, care este suprafața, care este valoarea de piață, cine sunt proprietarii, dacă au fost identificați...", declarat în martie 2022, în cadrul dezbaterilor parlamentare, Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Un nou studiu de fezabilitate
Nici în cazul staţiei Back-to-Back lucrurile nu sunt încă clare. Or, în momentul în care a fost planificat proiectul, era nevoie de această stație Back-to-Back pentru interconectarea asincronă cu cea sincronă din România, dar acum după ce a fost realizată de urgenţă interconectarea sincronă a Republicii Moldova la spațiul european electroenergetic, e nevoie de o revizuire a proiectului.
Vicepremierul Spînu a declarat anterior că împreună cu Banca Mondială, va fi realizat un studiu suplimentar, pentru a schimba tehnologia, pentru că această stație Back-to-Back este extrem de scumpă și acum există soluții mult mai ieftine.
Potrivit lui Spînu lucrurile se vor clarifica în decurs de jumătate de an după ce va fi realizat un studiu de fezabilitate, care să arate ce tehnologie nouă va fi folosită şi cât va costa ea. Ministrul susţine că unele estimări arată că folosirea noii tehnologii ar fi de trei, patru ori mai ieftină, decât construcția stației Back-to-Back.
42 de luni pentru construcția liniei electrice
Amintim că proiectul prevede construcția unei noi linii de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești – Chișinău de aproximativ 158 kilometri, iar perioada construcției este estimată la circa 42 luni de la semnarea contractului, pe 12 noiembrie 2021.
Potrivit autorităților, noua linie Vulcanesti-Chisinau de 400 kV este necesară pentru a permite funcționarea stabilă a interconectării transfrontaliere între Moldova și România, dar și a stației Back-to-Back, care urma a fi construită în aceeași perioadă cu linia.
Totodată, se prevede modernizarea și extinderea a două stații existente: de 330 kV la Chișinău și de 400 kV la Vulcănești. Toate sunt componente ale infrastructurii tehnice gestionate de Moldelectrica, operator național al sistemului de transport electroenergetic și beneficiar al PDSE.
Valoarea estimată a acestor lucrări este de circa 260 milioane euro, acesta fiind cel mai mare și costisitor proiect energetic inițiat de Republica Moldova în anii independenței.
Finanțarea este asigurată prin linii de creditare de circa 220 milioane euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) și un grant de circa 40 milioane euro din partea Uniunii Europene.
Sursa: mold-street.com
