Creșterea cu 10 puncte procentuale a ratei de dobândă în 2022 și deprecierea semnificativă a leului moldovenesc, sunt printre principlalele riscuri luate în calcul de Ministerul Finanțelor în Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2022-2024”.
Programul aprobat de către Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței de miercuri, 16 februarie, ia în calcul patru scenarii de șoc privind evoluția indicatorilor de piață care au impact asupra datoriei de stat și a deservirii acesteia.
Patru scenarii de şoc
"Raționamentul ce s-a aflat la baza selectării acestor eventuale șocuri a fost evoluția cursurilor de schimb și a ratelor de dobândă pe parcursul ultimilor ani, inclusiv primele zece luni ale anului 2021, precum și incertitudinile legate de evoluția piețelor financiare. Aceste șocuri vor fi aplicate suplimentar la scenariul de bază privind evoluția acestor indicatori", se menţionează în document.
Scenariile analizate de Ministerul Finanţelor:
1) deprecierea monedei naționale în anul 2022 cu 10,0% față de valutele în care este denominată datoria de stat externă;
2) majorarea anuală a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază: a) pe piața externă pentru anii 2022-2024 cu 2,0 p.p.; b) pe piața internă pentru anul 2022, respectiv bonuri de trezorerie cu 7,0 p.p. și obligațiuni de stat cu 5,0 p.p.; pentru anii 2023-2024 cu câte 2,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS;
3) majorarea anuală considerabilă a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază: a) pe piața externă pentru anii 2022-2024 cu 4,0 p.p.; b) pe piața internă pentru anul 2022 cu 10,0 p.p., iar pentru anii 2023-2024 cu câte 4,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS;
4) șoc combinat în anul 2022 între deprecierea monedei naționale cu 10,0% față de valutele în care este denominată datoria de stat externă concomitent cu cel de-al doilea scenariu.
Modificarea ratelor de dobândă pe piața externă vizează ratele de dobândă flotante (Euribor pe 6 luni, rata SOFR pentru USD), precizează Ministerul Finanţelor.
O depreciere cu 1% a leului creşte datoria de stat cu 316,6 milioane lei
Potrivit Programului, pentru a urmări efectele șocurilor stabilite asupra portofoliului datoriei de stat în combinație cu strategia de finanțare pe termen mediu, sunt analizați indicatorii ponderea datoriei de stat în PIB și ponderea serviciului datoriei de stat în PIB pentru situația de la sfârșitul anului 2024.
"Evoluția acestor indicatori prezintă variațiile soldului datoriei de stat și ale costurilor aferente acesteia sub influența scenariului de bază, dar și a șocurilor sus-menționate. Scenariul de bază prevede asumările Ministerului Finanțelor privind evoluția ratelor de dobândă și prognoza Ministerului Economiei privind evoluția ratelor de schimb, ținând cont și de condițiile actuale ale pieței locale și internaționale", se menţionează în document.
Potrivit Ministerului Finanţelor, analiza efectuată demonstrează că riscul valutar și riscul ratei de dobândă rămân în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei de stat care nu trebuie neglijate.
În cazul unor scenarii pesimiste de evoluție a pieței locale și internaționale, ponderea datoriei de stat în PIB prezintă cea mai mare expunere față de riscul valutar.
"Astfel, la o depreciere de 10% a leului moldovenesc aplicată în 2022 față de dolarul SUA, euro și DST, ponderea datoriei de stat în PIB poate constitui 42,5% la sfârșitul anului 2024, sau cu 1,6 p.p. mai mult decât valoarea prognozată de Ministerul Finanțelor conform scenariului de bază, însă în cazul deprecierii monedei naționale combinate cu majorarea moderată a ratelor, ponderea datoriei de stat în PIB poate constitui 43,7% la sfârșitul anului 2024, sau cu 2,8 p.p. mai mult comparativ cu scenariul de bază", se precizează în program.
Estimările Ministerului Finanţelor arată că pentru fiecare depreciere cu un procent a leului moldovenesc în raport cu valutele în care este denominată datoria de stat externă, inclusiv creșterea ratelor de dobândă, soldul datoriei de stat se poate majora în medie cu 316,6 milioane lei în perioada 2022-2024.
Totodată, în cazul aplicării șocului de majorare semnificativă a ratelor de dobândă, ponderea soldului datoriei de stat în PIB este expusă riscului într-o măsură mai mică, astfel că aceasta s-ar majora cu 2,8 p.p. la finele anului 2024 comparativ cu scenariul de bază.
Rata de dobândă
Serviciul datoriei de stat (adică costul asociat acesteia) este expus în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă. Astfel, în cazul șocului asociat majorării moderate a ratelor de dobândă, se majorează indicatorul ponderea serviciului datoriei de stat în PIB cu 0,7 p.p. la sfârșitul anului 2023.
În cazul șocului semnificativ la sfârșitul anului 2024 serviciul datoriei de stat s-ar putea majora de 1,8 ori, respectiv indicatorul ponderea serviciului datoriei de stat în PIB se majorează cu 0,9 p.p., comparativ cu valoarea prognozată de Ministerul Finanțelor conform scenariului de bază (1,0%), se arată în documentul aprobat de Guvern.
Ministerul Finanţelor mai susţine că portofoliul datoriei de stat se încadrează, pe termen mediu, în limite rezonabile în ceea ce privește riscurile asociate, însă, conform analizei efectuate, se constată o expunere mai mare a portofoliului de datorie față de riscul valutar, comparativ cu riscul ratei dobânzii și riscul de refinanțare, care ar putea crea presiuni adiționale asupra portofoliului datoriei de stat în cazul unei eventuale deprecieri a monedei naționale.
Sursa: mold-street.com
